Revelionul românesc: tradiții și superstiții de Anul Nou

Revelionul este, în tradiția românească, mult mai mult decât o petrecere — este momentul în care se cred puse bazele anului care urmează. De aceea, aproape fiecare gest din noaptea dintre ani are o superstiție sau un obicei în spate.

Plugușorul, Ursul și Capra

În seara de Revelion și în prima zi a Anului Nou, cetele de urători trec din casă în casă cu Plugușorul, cu jocul Ursului sau al Caprei, urându-le gazdelor recoltă bogată, sănătate și belșug. Sunetul clopoțeilor și al buhaiului anunță că anul se schimbă cu voie bună.

Ce se face „pentru noroc” în noaptea dintre ani

• Se pun bani în buzunar sau sub fața de masă, pentru un an îmbelșugat.
• Se mănâncă struguri sau boabe de fasole, simbol al belșugului pentru anul ce vine.
• Se poartă haine noi, ca semn al unui nou început.
• Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă, în noaptea dintre ani, pentru a-și visa ursitul.

Masa de Revelion: veselie și abundență

Spre deosebire de masa de Crăciun, mai solemnă, masa de Revelion e gândită pentru petrecere: preparate consistente, multe feluri de mâncare, șampanie și un desert pe măsura sărbătorii. Ideea de bază rămâne aceeași de secole: cum întâmpini anul, așa îl trăiești.

La Restaurant Pescăruș organizăm Revelionul exact în acest spirit — cu meniu festiv, muzică live și atmosferă de petrecere, într-un cadru liniștit, la pădure și la lac.

Rezervă-ți locul la Revelion

Vedeți programul de Revelion și opțiunile de cazare, sau trimiteți direct o cerere de rezervare — vă contactăm noi pentru confirmare.